18 Mai 2016 – Agenda Președintelui ANR – Discursul președintelui Agenției Naționale pentru Romi, la sesiunea Plenară de deschidere oficială a Workshop-ului “Dimensiunile conviețuirii și contribuții la dezvoltarea României”

Discursul președintelui Agenției Naționale pentru Romi,
dl. Daniel VASILE,

la sesiunea Plenară de deschidere oficială a Workshop-ului
“Dimensiunile conviețuirii și contribuții la dezvoltarea României”

Parlamentul României
18 mai 2016

Stimate domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Distinși invitați,

Sunt deosebit de onorat pentru oportunitatea de a împărtăși cu dv. câteva considerații despre contribuția romilor – una dintre cele 19 minorități naționale recunoscute oficial – la dezvoltarea societății românești.
România este, în Europa, un exemplu unic de coexistență a mai multor etnii. Astăzi, România este un stat european, în care principiile democrației, statului de drept și respectul pentru drepturile omului reprezintă premise pentru bunăstare și dezvoltare socio-economică. După căderea comunismului, România și-a asumat modelul democrațiilor occidentale, model care conferă minorităților naționale posibilitatea de afirmare a identității etnice și culturale și care promovează valorile culturale și tradiționale specifice fiecărei minorități.
Când mă gândesc la aportul minorității rome la dezvoltarea României nu pot să nu mă gândesc, în mod firesc, la lecțiile trecutului.
Romii au participat la toate marile momentele care au marcat istoria României: Robia, Marea Unire, Holocaustul, au luptat ca soldați ai armatei române în Al Doilea Război Mondial, ca să ofer doar câteva exemple.
În perioada robiei, dezvoltarea socială s-a realizat și cu ajutorul nemijlocit al muncii neremunerate a robilor romi. Pentru cei peste 500 de ani de robie a romilor nu există nicio cercetare care să documenteze contribuția acestora la dezvoltarea economică și socială a României. Fenomentul robiei trebuie să-l privim nu doar ca pe o stare de fapt, referindu-ne doar la condiționarea dreptului la viață, a lipsei respectării demnității umane, ci trebuie să luăm în calcul caracterul profund economic, în sensul considerării exploatării muncii romilor în beneficiul unei clase privilegiate.
Deși au trecut 160 de ani de la Dezrobirea romilor, nici până astăzi, statul român, ori Biserica Ortodoxă Română nu și-au asumat public acest episod al istoriei naționale. Avem nevoie de astfel de gesturi, ca să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria, cu momentele nefaste ale poporului din care cu toții facem parte, pentru a construi împreună pentru viitor.
Cel mai adesea romii sunt cunoscuți pe baza etichetelor pozitive sau negative. Romii sunt descriși fie într-o cheie romantic sau boemă: muzicieni, dansatori, fie într-una negativă – persoane asociale. Dar contribuția romilor la dezvoltarea societății este necunoscută sau minimalizată. Trebuie să facem mai mult pentru ca și contribuția în societate, precum și locul romilor în istoria României să fie cunoscute de generațiile tinere. Manualele de istorie a României, în prezent, nu conțin informații despre romi sau alte etnii.
Elevul rom nu regăsește în manuale informații despre etnia sa, după cum nici elevul majoritar nu are acces la informații despre istoria altor etnii din România. Această necunoaștere reciprocă conduce la cultivarea unui sentiment de nesiguranță, ceea ce alimentează prejudecățile și intoleranța și, în final, manifestările de ură, discriminarea…
De aceea, avem nevoie de cunoaștere reciprocă, de promovarea identității etnice și de cultivarea memoriei istoriei, pentru a învăța din greșelile trecutului, spre a nu le repeta.
Referindu-mă la cel de-al doilea subiect al temei dezbătute – dezvoltarea României – și contribuția romilor la aceasta, doresc să vă propun să privim minoritatea romă ca pe o resursă umană, un capital uman cu potential neexplorat, mai degrabă, decât ca pe un ”grup vulnerabil”, ceea ce sugerează un actor social neimplicat.
România se confruntă cu riscuri majore de sustenabilitate pe termen lung, în special din cauza cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Rata ridicată de inactivitate, utilizarea insuficientă a potențialului forței de muncă și necesitatea de a spori calitatea și productivitatea muncii sunt în cotinuare provocări-cheie pentru piața forței de muncă din România. România are un procent ridicat și în creștere de tineri care nu sunt încadrați profesional și nici nu urmează vreun program de formare profesională ori educație formală.
Romii sunt o populație tânără, singura categorie de populație cu rata natalității în creștere – o valoare inestimabilă pe care alte state nu o dețin – dacă e să luăm în calcul tendința scăderii constante a populațiilor diferitelor state membre din UE.
Potrivit datelor statistice, în România trăiesc 621.000 de romi, dintre care 230.000 trăiesc în mediul urban, iar 390.000 în mediul rural. Însă potrivit Consiliului Europei, în România trăiesc 1,5-1,8 milioane de romi. Pentru valorizarea acestei resurse umane pe care o are la dispoziție, România are nevoie de investiții inteligente, investiția în Capitalul Uman fiind una sustenabilă. Potrivit Băncii Mondiale, România pierde anual aproximativ 1 miliard de euro ca rezultat al neintegrării populației rome pe piața muncii.
Și aceasta reprezintă, cu adevărat, o provocare căreia România trebuie să îi facă față în perioada următoare.
Despre contribuția romilor și a altor etnii în diverse sfere ale vieții sociale, sunt prezente aici personalități publice din România, care vă pot întregi acest tablou.